Who is Moo?

Află singur! Ia loc şi hai să stăm de vorbă...

25.8.09

Din amintiri si versuri vechi...(part 2)

Publicat de Mihai Gherghe |

Stau singur pe o banca in gara,
Am asteptat atat de mult sa fie vara.
Vad pe peron cum oameni infloresc.
Eu nu-i cunosc, dar totusi ii iubesc
Pe toti si mi-as dori sa fie ferciti.
Pe-un felinar pe care umbrele l-au stins
Tresar doi porumbei cam adormiti.
E 12 si peronul e pustiu.
Se-aude un zgomot ca de plans.
E trenul de Brasov pe care-l stiu.
Pleaca si el incet, se duce
In brate cu triajul sa se culce.
Acum e bezna, dar totusi e lumina.
Mi-e frig, tremur si mi-e frica
Se-aude un scartait, vagoanele suspina
Si din vazduh apari mirifica
Doar tu, a noptii mandra fiica.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Subscribe