Who is Moo?

Află singur! Ia loc şi hai să stăm de vorbă...

25.10.12

Viziunea mea pentru un sistem de invatamant mai performant

Publicat de Mihai Gherghe |



Cum putem schimba sistemul de invatamant din Romania astfel incat sa fie mai performant? Este o problema de actualitate. De fapt a fost tot timpul, de la Cuza si pana in prezent. S-au schimbat de zeci de ori materiile, planurile de invatamant, programele de analitice, sistemele de evaluare.  Pana acum nu au existat rezultate care sa asigure o stabilitate, ceea ce a condus la noi si noi schimbari. Toata lumea cauta solutii. M-am gandit sa imi exprim si eu ideile. Las la aprecierea voastra calitatea acestora..

Pornim de la premisa ca invatamantul gimnazial trebuie sa fie uniform si standardizat si sa asigure o cultura generala pentru toti elevii, iar invatamantul liceal si cel universitar implica diversitate si specializare.
PROPUNERI GENERALE
Standardizarea predarii si a evaluarii
Desi s-au facut numeroase schimbari, aproape in fiecare an, inca ramane o problema foarte mare evaluarea uniforma si obiectiva a elevilor. Ce propun eu este o standardizare atat a predarii cat si a evaluarii si o diversificare a domeniilor de studiu. Noile tehnologii ne permit sa facem acest lucru. In ceea ce priveste predarea, in ultimul timp s-au inregistrat progrese foarte mari prin dotarea scolilor cu calculatoare si implementarea sistemelor de e-learning.

Pentru o standardizare a predarii, este nevoie in primul rand sa se extinda dotarea cu calculatoare a scolilor sau finalizarea unui proiect mai vechi care prevedea acordarea unui mini-laptop fiecarui elev. In al doilea rand este nevoie sa se extinda baza de cursuri si teste multimedia disponibile in sistem e-learning, astfel incat sa acopere toate materiile.  Astfel, vom fi siguri ca toti elevii au acces la aceleasi resurse de invatare.
  
In ceea ce priveste testarea, eu propun ca testarea sa se faca pentru fiecare materie, prin teste periodice si un examen la finalul fiecarui semestru, in fiecare an, incepand cu clasa a V-a, in sistem  online, supravegheat video cu ajutorul camerei web, printr-un test standardizat si adaptiv (exact cum este testul GMAT), adica sa porneasca cu intrebari cu o dificultate medie si in functie de raspunsurile elevului sa urmeze intrebari mai grele sau mai usoare. In ceea ce priveste evaluarea unor texte argumentative, compuneri si alte texte, acestea vor fi evaluate de catre profesori pe baza unor criterii standard si a unui barem cu note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu  si apoi se va face media. Pentru fiecare criteriu se va argumenta nota printr-un comentariu, iar evaluarea va fi disponibila online, pentru fiecare elev in parte.

Exemplu de barem
Criteriul / Nota
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Criteriul 1
Descriere
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Criteriul 2
Descriere
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Criteriul 3
Descriere
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Criteriul 4
Descriere
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Criteriul 5
Descriere
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.
Desc.

Pentru mai multe detalii si exemple de bareme pentru subiecte de tip eseu, cautati "rubric" pe Google. Veti gasi o multime de exemple de la cele mai mari universitati din lume.
Motivarea financiara a elevilor / studentilor.
In prezent unele scoli ofera burse de merit pentru unii elevi, insa acestea sunt finantate din sponsorizari. Eu propun constituirea unui fond de recompensare a elevilor, finantat de la bugetul statului. Si nu doar pentru cei de pe locurile 1,2 si 3. Mi se pare absurd ca daca 3 elevi au media 10 si urmatorii au 9,99 si 9,98, cei cu 10 sa primeasca bursa si ceilalti nu. Am putea sa impunem un prag minim. De exemplu, toti cei care au media peste 9,5 primesc bursa, tabere si alte beneficii, poate chiar gradual, ca sa existe o ierarhie. Si nu ma refer aici la sume colosale. Pentru un elev/student, conteaza chiar si 10 lei...chiar si pentru cei care vorbesc la Iphone in pauze.
In prezent nu mai sunt luate in calcul mediile din timpul anilor la admiterea la liceu/licenta/masterat. Cred ca este un lucru bun. Partea proasta este ca au fost pastrate examenele unice in viata (testarile nationale si bacalaureatul). Nu mi se pare normal ca niste rezultate obtinute la un moment dat in viata sa te urmareasca toata viata, fara sa poti sa repari nimic, oricat de mult ai invata. Mi se pare normal ca pentru a fi admis oriunde, sa dai un examen de admitere pe care il poti repeta oricand. Liceul sau bacalaureatul nu il mai poti repeta.
Si atunci se pune intrebarea: Ce ii mai motiveaza pe elevi/studenti sa mai invete in timpul anului? Raspunsul: castigul financiar si alte beneficii.

INVATAMANTUL GIMNAZIAL

10 clase de invatamant gimnazial obligatoriu = Cultura generala
Invatamantul liceal, desi este diferentiat pe domenii de studiu si profile , are un puternic caracter teoretic si general, existand notiuni de cultura generala care se regasesc in programa tuturor profilelor. Eu propun cresterea numarului de clase pentru invatamantul gimnazial la 10 clase si includerea in aceste 10 clase gimnaziale a tuturor informatiilor teoretice care constituie cultura generala pentru elev si care se extind in prezent pana in clasa a XII-a.

Repartizarea „cu cap” a materiilor pe ani.
Din cate tin eu minte, am facut cultura civica in clasa a VII-a si/sau a VIII-a. Singurele lucruri pe care mi le mai amintesc sunt ca era vorba despre cum sa ne comportam in societate si despre  Constitutiile Romaniei si ca s-a pus mai mult accent pe istoria Constitutiilor si foarte, foarte putin pe continutul acestora. Abia imi luasem buletinul atunci si mai aveam cam 4 ani pana cand faceam 18 ani. Vedeam materia asta exact ca pe orice alta materie si nu realizam importanta ei. Ceea ce vreau sa spun este ca e ABSOLUT NECESAR ca cetatenii unei tari sa isi cunoasca drepturile si obligatiile si sa le si inteleaga. Dupa ce ca nu este prezentat aproape deloc continutul Constitutiei, aceasta disciplina este pusa si in niste clase in care copilul nu realizeaza foarte bine importanta ei. Eu as propune un curs de Drept constitutional in clasa a X-a pentru ca este clasa in care copiii au in jur de 17-18 ani, adica varsta la care devin majori, capata mai multe drepturi si mai multe obligatii si se presupune ca au o putere de intelegere mai mare decat la 14 ani.
As putea spune acelasi lucru si despre educatia tehnologica. Predarea ei incepe prin clasa a V-a. Tin minte ca erau niste chesii foarte interesante in manualele de educatie tehnologica. Despre cum functioneaza transmisiunile radio, un microfon, un difuzor sau despre meseriile viitorului. Cred ca prin clasa a VI-a am aflat pentru prima data de meseria de broker. Nu vreau sa subestimez inteligenta altor copii, dar eu, personal, sunt sigur ca as fi inteles de 100 de ori mai bine toate aceste informatii daca le-as fi invatat pe la 17 ani, decat la 12-13 ani.

Renuntarea la materiile inutile si includerea unor materii mai utile, cum ar fi dreptul
Nu vreau sa fac o enumerare a materiilor pe care eu le consider inutile, chiar si pentru o cultura generala. Cultura generala ar trebui sa iti foloseasca la ceva. Pot sa dau macar un exemplu: Limba latina, care mie mi-a placut, dar pe care o consider total inutila pentru o cultura generala. Sa fim seriosi, nu o sa vorbesti cu nimeni in limba latina si in primul rand materia  sudiata in clasa a VIII-a este foarte sintetica, asa ca oricum nu ai putea sa o folosesti pentru a studia un text  in limba latina in caz ca vrei sa o folosesti in cercetare. In al doilea rand, as vedea utilitatea acesteia in cadrul unei facultati de litere, poate si la drept si la medicina pentru ca in mod special, in aceste domenii exista termeni si texte scrise in latina care pot fi de interes si pot fi citite in conditiile in care limba latina este studiata la un nivel mult mai avansat decat in gimnaziu.

In schimb, eu as propune introducerea unor cursuri de drept in gimnaziu. Asa cum am spus mai sus, consider ca este absolut necesar ca cetatenii unei tari sa isi cunoasca drepturile si obligatiile si sa le si inteleaga. Eu as propune ca in clasele a IX-a si a X-a (despre care am spus mai sus ca le-as include in gimnaziu), cand tanarul este cat de cat matur, sa se studieze drept. Si prin asta vreau sa fiu foarte clar si sa mentionez ca: NU MA REFER LA ACEL DREPT STUDIAT IN UNIVERSITATI IN PREZENT. Eu am facut vreo 6 tipuri  de drept pana acum. La majoritatea cursurilor de drept mi se prezentau informatii mult prea teoretizate, trecute prin teoria generala a dreptului (cu evolutie istorica, izvoare si alte cele), in loc sa mi se prezinte niste legi clare care sa imi foloseasca pe viitor. Deci, eu propun studierea celor mai importante legi din fiecare ramura de drept, NU studierea particularitatilor teoriei generale a dreptului pentru fiecare ramura.  
Pe langa cursul de Drept Constitutional as introduce un curs de Dreptul Muncii (pentru ca toti cetatenii devin angajati sau angajatori la un moment dat), un curs de Drept Civil (pentru ca toti cetatenii incheie cel putin un contract, au proprietati, au o familie, pot infiinta o persoana juridica, pot beneficia de mostenire), un curs de Drept Penal (pentru ca oamenii sa stie ce pedeapsa pot sa primeasca in cazul in care savarsesc o infractiune si poate asa ar mai scadea infractiunile), un curs sintetic de Drept fiscal (care este enorm, dar  se pot preda sintetizat notiunile importante si aplicabile pentru contribuabili. La urma urmei, toti cetatenii trebuie sa plateasca diferite taxe si impozite si ajung sa aiba la un momendat treaba cu Administratiile financiare si cu Administratiile locale) si nu in ultimul rand un curs de Drept al UE, pentru ca suntem cetateni europeni si asta ne face sa avem mai multe drepturi si obligatii. Nu stiu daca s-au facut studii in acest domeniu, dar tind sa cred ca doar un procent foarte mic din populatia Romaniei a citit vreodata Constitutia, Codul Civil, Codul Muncii sau Codul Fiscal, dar cel putin un sfert au citit Codul Rutier, a carui importanta nu o subestimez, dar as pune celelalte documente enumerate inaintea lui.

               INVATAMANTUL LICEAL

Specializarea invatamantului liceal si limitarea lui la 2 clase.
Avand in vedere transferul tuturor informatiilor teoretice, de cultura generala, in cele 10 clase gimnaziale despre care am vorbit mai sus, eu propun o specializare reala (nu de forma cum este in prezent) a invatamantului liceal. Adica sa existe o delimitare clara intre profile si o diversitate mult mai mare decat exista in prezent. Ar putea fi chiar imprumutate domeniile de studiu din cadrul invatamantului universitar, la care sa se adauge profilele tehnologice si vocationale. Cred ca 2 clase sunt suficiente, avand in vedere ca se studiaza in mod exclusiv materiile corespunzatoare unei specializari. Astfel, liceul ar oferi o pregatire mult mai buna pentru facultate, mai ales ca in prezent exista foarte multe facultati pentru care elevii nu sunt pregatiti absolut deloc in liceu (un exemplu este facultatea de film din cadrul UNATC).

Admiterea la liceu pe baza de examen de admitere la fiecare liceu in parte.

Posibilitatea de a urma mai multe specializari
Daca un absolvent constata ca profilul pe care l-a absolvit nu il multumeste sau si-a schimbat planurile in ceea ce priveste cariera, dupa absolvire acesta poate urma un alt liceu, la alta specializare, cu posibilitatea de a invata in sistem intensiv (2 ani in 1), in regim cu taxa.

Examen de Bacalaureat diferentiat si repetabil
Asa cum spuneam cand am prezentat mai sus cadrul general de evaluare, propun un examan adaptabil, de genul GMAT, repetabil si fara prag de promovare.  Fiecare elev sa poata lua un punctaj intre 0 si o valoare maxima. In functie de acest punctaj va avea oportunitati mai mici sau mai mari de angajare sau de a fi admis la o universitate de succes, fara insa a crea un blocaj care impiedica tanarul sa avanseze in cariera sau sa mearga in invatamantul superior.

INVATAMANTUL UNIVERSITAR

  •  Pentru inceput,  se respecte statutul studentului (OMECTS3666/2012) si o sa fie mult mai bine. Adica: IN SPECIAL SI INCLUSIV dreptul de a beneficia de un proces educational centrat pe student, (in care studentul sa fie tratat ca si client al furnizorului de servicii de invatamant), dreptul de a fi  informat din oficiu (fara sa fie nevoie sa ceara el informatiile in scris si sa astepte o luna pana cand primeste un raspuns), dreptul la suport de curs gratuit, dreptul la un Ghid al studentului, dreptul de a cunoaste baremul pe baza caruia este evaluat, dreptul de a participa la rezolvarea contestatiei, dreptul de a avea cursuri optionale care chiar sunt optionale.
  •  Drepturile si obligatiile din statut sa fie introduse intr-un contract de studii unic la nivel national aprobat prin ordin de ministru, asa cum este modelul standard pentru contractul individual de munca. La acest contract de studii sa fie anexate si planurile de invatamant si programele analitice ale disciplinelor care „sunt contractate” si care nu se mai pot modifica pe perioada studiilor, decat in ceea ce priveste profesorii si comisiile de evaluare, in functie de angajarile si plecarile care au loc pe parcurs.
  • Intocmirea unui regulament de evaluare care sa cuprinda toti pasii unei evaluari, de la intocmirea planurilor de invatamant si a programelor analitice si desemnarea comisiilor de evaluare, pana la procedura de solutionare a contestatiilor, caile de atac si sanctiunile pentru abaterile de la regulament.
  •  Crearea unui model unic la nivel national de programa analitica, in care sa fie incluse cel putin urmatoarele elemente :





  • Crearea unui consiliu de supraveghere a evaluarii la nivelul fiecarei universitati format din studenti care sa supravegheze respectarea regulamentului de evaluare si a drepturilor studentilor in ceea ce priveste procesul de evaluare.
CONCLUZII
Am convingerea ca educatia inseamna mai mult decat milioane de informatii acumulate, zeci de carti citite, un teanc de diplome sau un IQ peste 120. Platon definea educatia ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele” (Wikipedia). Cu alte cuvinte, educatia se refera in primul rand la virtuti. Romania este cunoscuta ca fiind un popor de oameni inteligenti, dar o minte sclipitoare lipsita de virtute este un pas spre dezastru. 

Maslow a creat o piramida a nevoilor care face o ierarhie a acestora. Imi permit sa imi exprim convingerea ca trebuie sa rasturnam piramida. Pentru indeplinirea nevoilor de la baza piramidei, trebuie sa plecam de la cele din varf in jos, pentru ca daca nu exista  moralitate, respect, dragoste nu pot sa existe nici siguranta si securitatea si la un moment dat nu vor mai exista nici resurse (apa, aer curat, mancare) pentru a ne satisface unele nevoi fiziologice. Pentru toate acestea este nevoie in primul rand de educatie.

Cred ca mai presus de orice reforma in educatie, sta nevoia de a ne regasi valorile nationale, unitatea  si spiritul civic.  Oamenii nu sunt roboti. Nu poti sa le schimbi un CIP si sa ruleze imediat alt program.  Este nevoie de timp pentru ca oamenii sa isi insuseasca anumite valori si sa fie motivati sa invete.  

In Ungaria, Ministrul de Interne a dat un ordin prin care orice agent care gaseste pe strada un copil in timpul programului scolar, trebuie sa il escorteze (adica sa il ia cu forta) pana la directorul institutiei de invatamant la care invata. In Romania se intampla acest lucru si fara sa existe un ordin de ministru. Mi se pare cea mai mare prostie pe care putea sa o faca cineva. Ce treaba are politia cu educatia? De ce un ministru de interne da un ordin care afecteaza in mod direct elevii si sistemul de invatamant in general? Domnule ministru, educatia nu se face cu politia si cu atat mai putin cu forta! 

Sunt de acord ca locul elevilor este la scoala, insa trebuie sa fie motivati sa vina de buna voie acolo.
Nu am gasit inca un mod pentru a face acest lucru, dar stiu sigur ca solutia este ca oamenii sa fie motivati sa  invete si sa isi asume niste valori pe care sunt sigur ca multi dintre ei le cunosc si le recunosc ca fiind valori, dar nu  se simt motivati sa le respecte pentru ca au sute de motive sa nu o faca.

Copiii nu mai au incredere in sistemul de invatamant. Parintii nu mai au incredere in sistemul de invatamant.  Programele de studiu sunt formate din zeci de materii cu un continut amplu si complex, pe care elevii si studentii sunt obligati sa le invete „papagaliceste” fara ca nimeni sa le explice care este adevarata utilitate a acelor notiuni si care este relevanta lor pentru traseul profesional pe care doresc ei sa mearga.  Am citit acum cateva saptamani un articol scris de domnul Capraru in care dansul observa paradoxul ca oamenii au acum DREPTUL la educatie OBLIGATORIE.  Adica elevii au dreptul sa fie obligati sa invete ceea ce decid altii pentru ei, fara comentarii si fara impotriviri. 

    Cred ca fiecare materie predata trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:  
  "Care sunt competentele pe care le dobandeste un elev/student dupa ce termina cu succes acest curs?” (Atentie! Am spus COMPETENTE, nu cunostinte; sau folosind un exemplu foarte simplu: sa facem diferenta intre a cunoaste formula ariei dreptunghiului si COMPETENTA de a spune de cati metri patrati de parchet ai nevoie pentru o camera.
  "De ce  ar aprecia un elev/student ca  din punct de vedere al utilitatii pentru viitoarea lui cariera, aceasta disciplina este  foarte utila?"

(va urma)

1 comentarii:

henry carpenter spunea...

Bună dimineața / după-amiază
aveți nevoie de un împrumut în mai puțin de o oră (1 h) pentru a conduce, a realizat proiectele tale; ajusta ploblemes și situațiile tale?
Doar o singură soluție; contactați-mă: henrycarpenter01@gmail.com

Trimiteți un comentariu

Subscribe