Cum putem schimba sistemul de
invatamant din Romania astfel incat sa fie mai performant? Este o problema de
actualitate. De fapt a fost tot timpul, de la Cuza si pana in prezent. S-au
schimbat de zeci de ori materiile, planurile de invatamant, programele de
analitice, sistemele de evaluare. Pana
acum nu au existat rezultate care sa asigure o stabilitate, ceea ce a condus la
noi si noi schimbari. Toata lumea cauta solutii. M-am gandit sa imi exprim si
eu ideile. Las la aprecierea voastra calitatea acestora..
Pornim de la premisa ca invatamantul gimnazial
trebuie sa fie uniform si standardizat si sa asigure o cultura generala pentru
toti elevii, iar invatamantul liceal si cel universitar implica diversitate si
specializare.
PROPUNERI GENERALE
Standardizarea predarii si a
evaluarii
Desi s-au facut numeroase
schimbari, aproape in fiecare an, inca ramane o problema foarte mare evaluarea
uniforma si obiectiva a elevilor. Ce propun eu este o standardizare atat a
predarii cat si a evaluarii si o diversificare a domeniilor de studiu. Noile
tehnologii ne permit sa facem acest lucru. In ceea ce priveste predarea, in
ultimul timp s-au inregistrat progrese foarte mari prin dotarea scolilor cu
calculatoare si implementarea sistemelor de e-learning.
Pentru o standardizare a
predarii, este nevoie in primul rand sa se extinda dotarea cu calculatoare a
scolilor sau finalizarea unui proiect mai vechi care prevedea acordarea unui
mini-laptop fiecarui elev. In al doilea rand este nevoie sa se extinda baza de
cursuri si teste multimedia disponibile in sistem e-learning, astfel incat sa
acopere toate materiile. Astfel, vom fi
siguri ca toti elevii au acces la aceleasi resurse de invatare.
In ceea ce priveste testarea, eu propun ca
testarea sa se faca pentru fiecare materie, prin teste periodice si un examen
la finalul fiecarui semestru, in fiecare an, incepand cu clasa a V-a, in sistem
online, supravegheat video cu ajutorul
camerei web, printr-un test standardizat si adaptiv (exact cum este testul
GMAT), adica sa porneasca cu intrebari cu o dificultate medie si in functie de
raspunsurile elevului sa urmeze intrebari mai grele sau mai usoare. In ceea ce
priveste evaluarea unor texte argumentative, compuneri si alte texte, acestea
vor fi evaluate de catre profesori pe baza unor criterii standard si a unui
barem cu note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu si apoi se va face media. Pentru fiecare
criteriu se va argumenta nota printr-un comentariu, iar evaluarea va fi
disponibila online, pentru fiecare elev in parte.
Exemplu de barem
Criteriul / Nota
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
Criteriul 1
|
Descriere
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Criteriul 2
|
Descriere
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Criteriul 3
|
Descriere
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Criteriul 4
|
Descriere
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Criteriul 5
|
Descriere
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Desc.
|
Pentru mai multe detalii si exemple de bareme pentru subiecte de tip eseu, cautati "rubric" pe Google. Veti gasi o multime de exemple de la cele mai mari universitati din lume.
Motivarea financiara a
elevilor / studentilor.
In prezent unele scoli ofera
burse de merit pentru unii elevi, insa acestea sunt finantate din sponsorizari.
Eu propun constituirea unui fond de recompensare a elevilor, finantat de la
bugetul statului. Si nu doar pentru cei de pe locurile 1,2 si 3. Mi se pare
absurd ca daca 3 elevi au media 10 si urmatorii au 9,99 si 9,98, cei cu 10 sa
primeasca bursa si ceilalti nu. Am putea sa impunem un prag minim. De exemplu,
toti cei care au media peste 9,5 primesc bursa, tabere si alte beneficii, poate
chiar gradual, ca sa existe o ierarhie. Si nu ma refer aici la sume colosale.
Pentru un elev/student, conteaza chiar si 10 lei...chiar si pentru cei care
vorbesc la Iphone in pauze.
In prezent nu mai sunt luate in
calcul mediile din timpul anilor la admiterea la liceu/licenta/masterat. Cred
ca este un lucru bun. Partea proasta este ca au fost pastrate examenele unice
in viata (testarile nationale si bacalaureatul). Nu mi se pare normal ca niste
rezultate obtinute la un moment dat in viata sa te urmareasca toata viata, fara
sa poti sa repari nimic, oricat de mult ai invata. Mi se pare normal ca pentru
a fi admis oriunde, sa dai un examen de admitere pe care il poti repeta
oricand. Liceul sau bacalaureatul nu il mai poti repeta.
Si atunci se pune intrebarea: Ce
ii mai motiveaza pe elevi/studenti sa mai invete in timpul anului? Raspunsul:
castigul financiar si alte beneficii.
INVATAMANTUL GIMNAZIAL
10 clase de invatamant
gimnazial obligatoriu = Cultura generala
Invatamantul liceal, desi
este diferentiat pe domenii de studiu si profile , are un puternic caracter
teoretic si general, existand notiuni de cultura generala care se regasesc in
programa tuturor profilelor. Eu propun cresterea numarului de clase pentru
invatamantul gimnazial la 10 clase si includerea in aceste 10 clase gimnaziale
a tuturor informatiilor teoretice care constituie cultura generala pentru elev
si care se extind in prezent pana in clasa a XII-a.
Repartizarea „cu cap” a
materiilor pe ani.
Din cate tin eu
minte, am facut cultura civica in clasa a VII-a si/sau a VIII-a. Singurele
lucruri pe care mi le mai amintesc sunt ca era vorba despre cum sa ne comportam
in societate si despre Constitutiile
Romaniei si ca s-a pus mai mult accent pe istoria Constitutiilor si foarte,
foarte putin pe continutul acestora. Abia imi luasem buletinul atunci si mai
aveam cam 4 ani pana cand faceam 18 ani. Vedeam materia asta exact ca pe orice
alta materie si nu realizam importanta ei. Ceea ce vreau sa spun este ca e
ABSOLUT NECESAR ca cetatenii unei tari sa isi cunoasca drepturile si
obligatiile si sa le si inteleaga. Dupa ce ca nu este prezentat aproape deloc
continutul Constitutiei, aceasta disciplina este pusa si in niste clase in care
copilul nu realizeaza foarte bine importanta ei. Eu as propune un curs de Drept
constitutional in clasa a X-a pentru ca este clasa in care copiii au in jur de
17-18 ani, adica varsta la care devin majori, capata mai multe drepturi si mai
multe obligatii si se presupune ca au o putere de intelegere mai mare decat la
14 ani.
As putea spune
acelasi lucru si despre educatia tehnologica. Predarea ei incepe prin clasa a
V-a. Tin minte ca erau niste chesii foarte interesante in manualele de educatie
tehnologica. Despre cum functioneaza transmisiunile radio, un microfon, un
difuzor sau despre meseriile viitorului. Cred ca prin clasa a VI-a am aflat
pentru prima data de meseria de broker. Nu vreau sa subestimez inteligenta
altor copii, dar eu, personal, sunt sigur ca as fi inteles de 100 de ori mai
bine toate aceste informatii daca le-as fi invatat pe la 17 ani, decat la 12-13
ani.
Renuntarea la materiile
inutile si includerea unor materii mai utile, cum ar fi dreptul
Nu vreau sa fac o
enumerare a materiilor pe care eu le consider inutile, chiar si pentru o
cultura generala. Cultura generala ar trebui sa iti foloseasca la ceva. Pot sa
dau macar un exemplu: Limba latina, care mie mi-a placut, dar pe care o consider
total inutila pentru o cultura generala. Sa fim seriosi, nu o sa vorbesti cu
nimeni in limba latina si in primul rand materia sudiata in clasa a VIII-a este foarte
sintetica, asa ca oricum nu ai putea sa o folosesti pentru a studia un text in limba latina in caz ca vrei sa o folosesti
in cercetare. In al doilea rand, as vedea utilitatea acesteia in cadrul unei
facultati de litere, poate si la drept si la medicina pentru ca in mod special,
in aceste domenii exista termeni si texte scrise in latina care pot fi de
interes si pot fi citite in conditiile in care limba latina este studiata la un
nivel mult mai avansat decat in gimnaziu.
In schimb, eu as
propune introducerea unor cursuri de drept in gimnaziu. Asa cum am spus mai
sus, consider ca este absolut necesar ca cetatenii unei tari sa isi cunoasca
drepturile si obligatiile si sa le si inteleaga. Eu as propune ca in clasele a IX-a
si a X-a (despre care am spus mai sus ca le-as include in gimnaziu), cand
tanarul este cat de cat matur, sa se studieze drept. Si prin asta vreau sa fiu
foarte clar si sa mentionez ca: NU MA REFER LA ACEL DREPT STUDIAT IN
UNIVERSITATI IN PREZENT. Eu am facut vreo 6 tipuri de drept pana acum. La majoritatea cursurilor
de drept mi se prezentau informatii mult prea teoretizate, trecute prin teoria
generala a dreptului (cu evolutie istorica, izvoare si alte cele), in loc sa mi
se prezinte niste legi clare care sa imi foloseasca pe viitor. Deci, eu propun
studierea celor mai importante legi din fiecare ramura de drept, NU studierea
particularitatilor teoriei generale a dreptului pentru fiecare ramura.
Pe langa cursul
de Drept Constitutional as introduce un curs de Dreptul Muncii (pentru ca toti
cetatenii devin angajati sau angajatori la un moment dat), un curs de Drept
Civil (pentru ca toti cetatenii incheie cel putin un contract, au proprietati,
au o familie, pot infiinta o persoana juridica, pot beneficia de mostenire), un
curs de Drept Penal (pentru ca oamenii sa stie ce pedeapsa pot sa primeasca in
cazul in care savarsesc o infractiune si poate asa ar mai scadea
infractiunile), un curs sintetic de Drept fiscal (care este enorm, dar se pot preda sintetizat notiunile importante
si aplicabile pentru contribuabili. La urma urmei, toti cetatenii trebuie sa
plateasca diferite taxe si impozite si ajung sa aiba la un momendat treaba cu
Administratiile financiare si cu Administratiile locale) si nu in ultimul rand
un curs de Drept al UE, pentru ca suntem cetateni europeni si asta ne face sa
avem mai multe drepturi si obligatii. Nu stiu daca s-au facut studii in acest
domeniu, dar tind sa cred ca doar un procent foarte mic din populatia Romaniei
a citit vreodata Constitutia, Codul Civil, Codul Muncii sau Codul Fiscal, dar cel
putin un sfert au citit Codul Rutier, a carui importanta nu o subestimez, dar
as pune celelalte documente enumerate inaintea lui.
INVATAMANTUL
LICEAL
Specializarea invatamantului liceal si
limitarea lui la 2 clase.
Avand in vedere
transferul tuturor informatiilor teoretice, de cultura generala, in cele 10
clase gimnaziale despre care am vorbit mai sus, eu propun o specializare reala
(nu de forma cum este in prezent) a invatamantului liceal. Adica sa existe o
delimitare clara intre profile si o diversitate mult mai mare decat exista in
prezent. Ar putea fi chiar imprumutate domeniile de studiu din cadrul
invatamantului universitar, la care sa se adauge profilele tehnologice si
vocationale. Cred ca 2 clase sunt suficiente, avand in vedere ca se studiaza in
mod exclusiv materiile corespunzatoare unei specializari. Astfel, liceul ar
oferi o pregatire mult mai buna pentru facultate, mai ales ca in prezent exista
foarte multe facultati pentru care elevii nu sunt pregatiti absolut deloc in
liceu (un exemplu este facultatea de film din cadrul UNATC).
Admiterea la liceu pe baza de examen de
admitere la fiecare liceu in parte.
Posibilitatea de a urma mai multe
specializari
Daca un absolvent constata ca profilul pe
care l-a absolvit nu il multumeste sau si-a schimbat planurile in ceea ce
priveste cariera, dupa absolvire acesta poate urma un alt liceu, la alta
specializare, cu posibilitatea de a invata in sistem intensiv (2 ani in 1), in
regim cu taxa.
Examen de Bacalaureat diferentiat si
repetabil
Asa cum spuneam cand am prezentat mai sus
cadrul general de evaluare, propun un examan adaptabil, de genul GMAT, repetabil
si fara prag de promovare. Fiecare elev
sa poata lua un punctaj intre 0 si o valoare maxima. In functie de acest
punctaj va avea oportunitati mai mici sau mai mari de angajare sau de a fi
admis la o universitate de succes, fara insa a crea un blocaj care impiedica
tanarul sa avanseze in cariera sau sa mearga in invatamantul superior.
INVATAMANTUL UNIVERSITAR
- Pentru inceput, se respecte statutul studentului (OMECTS3666/2012) si o sa fie mult mai bine. Adica: IN SPECIAL SI INCLUSIV dreptul de a beneficia de un proces educational centrat pe student, (in care studentul sa fie tratat ca si client al furnizorului de servicii de invatamant), dreptul de a fi informat din oficiu (fara sa fie nevoie sa ceara el informatiile in scris si sa astepte o luna pana cand primeste un raspuns), dreptul la suport de curs gratuit, dreptul la un Ghid al studentului, dreptul de a cunoaste baremul pe baza caruia este evaluat, dreptul de a participa la rezolvarea contestatiei, dreptul de a avea cursuri optionale care chiar sunt optionale.
- Drepturile si obligatiile din statut sa fie introduse intr-un contract de studii unic la nivel national aprobat prin ordin de ministru, asa cum este modelul standard pentru contractul individual de munca. La acest contract de studii sa fie anexate si planurile de invatamant si programele analitice ale disciplinelor care „sunt contractate” si care nu se mai pot modifica pe perioada studiilor, decat in ceea ce priveste profesorii si comisiile de evaluare, in functie de angajarile si plecarile care au loc pe parcurs.
- Intocmirea unui regulament de evaluare care sa cuprinda toti pasii unei evaluari, de la intocmirea planurilor de invatamant si a programelor analitice si desemnarea comisiilor de evaluare, pana la procedura de solutionare a contestatiilor, caile de atac si sanctiunile pentru abaterile de la regulament.
- Crearea unui model unic la nivel national de programa analitica, in care sa fie incluse cel putin urmatoarele elemente :
- Crearea unui consiliu de supraveghere a evaluarii la nivelul fiecarei universitati format din studenti care sa supravegheze respectarea regulamentului de evaluare si a drepturilor studentilor in ceea ce priveste procesul de evaluare.
CONCLUZII
Am convingerea ca educatia
inseamna mai mult decat milioane de informatii acumulate, zeci de carti citite,
un teanc de diplome sau un IQ peste 120. Platon definea educatia ca fiind „arta
de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru
virtute ale acelora care dispun de ele” (Wikipedia). Cu alte cuvinte, educatia
se refera in primul rand la virtuti. Romania este cunoscuta ca fiind un popor
de oameni inteligenti, dar o minte sclipitoare lipsita de virtute este un pas
spre dezastru.
Maslow a creat o piramida a
nevoilor care face o ierarhie a acestora. Imi permit sa imi exprim convingerea
ca trebuie sa rasturnam piramida. Pentru indeplinirea nevoilor de la baza
piramidei, trebuie sa plecam de la cele din varf in jos, pentru ca daca nu
exista moralitate, respect, dragoste nu
pot sa existe nici siguranta si securitatea si la un moment dat nu vor mai exista
nici resurse (apa, aer curat, mancare) pentru a ne satisface unele nevoi
fiziologice. Pentru toate acestea este nevoie in primul rand de educatie.
Cred ca mai presus de orice
reforma in educatie, sta nevoia de a ne regasi valorile nationale,
unitatea si spiritul civic. Oamenii nu sunt roboti. Nu poti sa le schimbi
un CIP si sa ruleze imediat alt program. Este nevoie de timp pentru ca oamenii sa isi
insuseasca anumite valori si sa fie motivati sa invete.
In Ungaria, Ministrul de Interne
a dat un ordin prin care orice agent care gaseste pe strada un copil in timpul
programului scolar, trebuie sa il escorteze (adica sa il ia cu forta) pana la
directorul institutiei de invatamant la care invata. In Romania se intampla
acest lucru si fara sa existe un ordin de ministru. Mi se pare cea mai mare
prostie pe care putea sa o faca cineva. Ce treaba are politia cu educatia? De
ce un ministru de interne da un ordin care afecteaza in mod direct elevii si
sistemul de invatamant in general? Domnule ministru, educatia nu se face cu
politia si cu atat mai putin cu forta!
Sunt de acord ca locul elevilor
este la scoala, insa trebuie sa fie motivati sa vina de buna voie acolo.
Nu am gasit inca un mod pentru a
face acest lucru, dar stiu sigur ca solutia este ca oamenii sa fie motivati
sa invete si sa isi asume niste valori
pe care sunt sigur ca multi dintre ei le cunosc si le recunosc ca fiind valori,
dar nu se simt motivati sa le respecte
pentru ca au sute de motive sa nu o faca.
Copiii nu mai au incredere in
sistemul de invatamant. Parintii nu mai au incredere in sistemul de
invatamant. Programele de studiu sunt
formate din zeci de materii cu un continut amplu si complex, pe care elevii si
studentii sunt obligati sa le invete „papagaliceste” fara ca nimeni sa le
explice care este adevarata utilitate a acelor notiuni si care este relevanta
lor pentru traseul profesional pe care doresc ei sa mearga. Am citit acum cateva saptamani un articol
scris de domnul Capraru in care dansul observa paradoxul ca oamenii au acum
DREPTUL la educatie OBLIGATORIE. Adica
elevii au dreptul sa fie obligati sa invete ceea ce decid altii pentru ei, fara
comentarii si fara impotriviri.
Cred ca fiecare materie predata
trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
"Care
sunt competentele pe care le dobandeste un elev/student dupa ce termina cu
succes acest curs?” (Atentie! Am spus COMPETENTE, nu cunostinte; sau folosind
un exemplu foarte simplu: sa facem diferenta intre a cunoaste formula ariei
dreptunghiului si COMPETENTA de a spune de cati metri patrati de parchet ai
nevoie pentru o camera.
"De ce ar aprecia un elev/student ca din punct de vedere al utilitatii pentru viitoarea lui cariera, aceasta disciplina este foarte utila?"
"De ce ar aprecia un elev/student ca din punct de vedere al utilitatii pentru viitoarea lui cariera, aceasta disciplina este foarte utila?"
(va urma)
