Who is Moo?

Mai multe articole m-au facut sa scriu despre ideile preconcepute cu privire la HR.
Zi de zi primesc cel putin 10 e-mailuri de la diferite site-uri/companii/reviste/grupuri care au legatura cu resursele umane, la care m-am abonat. Facand abstractie de marketingul agresiv, de tip teleshopping si faptul ca mai mult de 50% din informatii sunt irelevante, gasesc in ele si multe lucruri utile. Dar ce ma supara cel mai tare sunt ideile preconcepute si cliseele de care ma lovesc in aproape fiecare e-mail de acest tip.
Probabil ca o sa supar multa lume cu ce voi scrie mai jos, dar fiind blogul meu personal, consider ca macar aici  am dreptul la o parere personala. Multe "entitati interesate" exploateaza si se hranesc din astfel de idei preconcepute, pe care tot ei le creaza in scopuri de marketing. Si observ ca prind destul de bine la public. Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare :)


 Sa le luam pe rand:


1. Ideea preconceputa ca: "Recrutorii sunt niste oameni scortosi si fiorosi care fac tot posibilul sa iti puna bete in roate ca sa nu te angajeze si practic trebuie sa dai impresia ca esti perfect ca sa ai o sansa mica, mica. "
De ce ar face asta? 
Seara trecuta, in metrou, in timp ce mergeam spre casa, citeam pe telefon stirile, pe site-ul unei televiziuni. Si citind, mi-a sarit in ochi un articol intitulat "Pană la angajare te mananca HR-ul". Doanme fereste! 

Site-urile de recrutare se hranesc din chestia asta si o exploateaza la maximum.
Mai demult, rula pe multe posturi de televiziune importante, un spot publicitar ( "Liga Profesionista de Joburi", il gasiti pe Youtube) pentru un site de recrutare, in care interviul de angajare era prezentat sub forma unui meci de box intre candidat si angajator.  Am inteles ca e doar o gluma, dar chiar asa?! Ideea sugerata intr-un mod nu foarte subtil este cea enuntata mai sus. Sa i se puna manusi recrutorului, care te ataca primul si chiar te bate putin la inceput, ca in final sa fie nevoie sa il bati tu ca sa te angajeze?! Chiar asa rai sunt recrutorii?
Sa cuntinuam. Pe toate site-urile de recrutare si pe la toate targurile de joburi gasesti articole / intalnesti oameni care iti dau sfaturi despre cum sa te prezinti la un interviu si cum sa te pregatesti pentru el precum urmatoarele: "10 pasi catre un interviu de succes.", "Intrebarile preferate ale Intervievatorilor si raspunsurile" (Si raspunsurile???? Interviul asta e test grila?), "Pregateste-te pentru interviul perfect!", " Intrebarile Capcana din Timpul Interviului", "Raspunsuri pregatite la intrebari standard in cazul interviului de selectie", "Secretele interviului", etc.
Toate articolele astea sunt prezentate ca "tips and tricks", un fel de "cum sa iti ascunzi defectele si sa pacalesti angajatorul".
Dragii mei, nu pacaliti pe nimeni. Va pacaliti pe voi daca vreti doar sa impresionati recrutorii. Parerea mea. Nu trebuie sa iti storci creierii ca sa dai un raspuns inteligent la intrebari precum "Cum te vezi peste 5 ani?". Daca te gandesti pentru prima data la intrebarea asta cand citesti un articol despre intrebarile pe care o sa ti le puna cineva la un interviu, e grav. Multe dintre intrebarile pe care le primesti la un interviu, ar fi trebuit sa ti le pui singur, cu mult timp inainte, ca sa iti dai seama cine esti si incotro te indrepti. Multe intrebari, poate ca sunt standard, dar, in mod cert, nu exista raspunsuri standard. Fii sincer/a! Trebuie sa crezi in ceea ce spui! Trebuie sa crezi in ceea ce vrei sa exprimi! Altfel, tu o sa ai de suferit cel mai mult.  Daca raspunsurile tale nu se potrivesc cu asteptarile angajatorului, ori nu ti-ai ales bine angajatorul, ori este ceva in neregula in atitudinea ta, care este absolut necesar sa se schimbe. Trebuie sa te decizi incotro vrei sa mergi, inainte de a porni la drum.  Daca pana atunci, ai fost altfel si vrei sa te schimbi, in "mai bine", dupa cum spui tu, foarte bine, insa trebuie sa iti asumi renuntarea asta la tot ce a fost bun si rau in trecut si sa primesti "mai binele" cu toate obligatiile si constrangerile atasate.  
Multi spun ca la interviu trebuie "sa te vinzi". Intr-un fel consider ca au dreptate. Am facut fundraising, cateva traininguri de vanzari si  m-am aflat de cateva ori si de partea cealalta, in fata unor oameni de vanzari. Trebuie sa prospectezi piata, sa cunosti foarte bine "clientul" si sa ii identifici nevoile, astfel incat sa iti dai seama in ce masura i le poti satisface. Una dintre principalele reguli in vanzari este ca trebuie sa iti cunosti foarte bine produsul, regula care se aplica si la interviul de angajare. Una dintre metodele pe care eu le apreciez cel mai mult la un interviu, este metoda intrebarilor  STAR (Situation, Task, Action, Result). Trebuie sa stii sa vorbesti despre ceea ce  faci. Un alt punct comun este ideea preconceputa ca si in vanzari si la interviul de angajare trebuie "sa eviti si sa amani cat mai mult discutiile cu privire la pret/salariu". Un proverb romanesc spune ca "vorba lunga este saracia omului". Evident ca in ambele cazuri, latura financiara ocupa un loc extrem de important atat pentru client cat si pentru ofertant, lucru bine stiut de fiecare dintre ei. Atunci, ce rost are sa ne ascundem dupa deget? Asa cum intr-un supermarket sunt afisate preturile pentru toate produsele si ti-l alegi pe care vrei in functie de bugetul tau si de calitatea pe care doresti sa o aiba produsul, la fel cred ca ar trebui sa fie si la un interviu. Sa nu incepi direct cu aspectul acesta, dar nici sa il amani foarte mult. Ca sa nu isi piarda nimeni timpul, trebuie sa se verifice reciproc, daca angajatorul isi permite sa plateasca viitorul angajat la nivelul salarial dorit de acesta, daca  posibilul viitor angajat este multumit de nivelul salarial pe care i-l poate oferi angajatorul si in ce masura se poate negocia pornind de la aceste coordonate. De ce sa chemi un om la 3 interviuri si sa iti spuna abia la al treilea interviu ca se asteapta sa il platesti cu  20 de lei pentru ca atat avea si la vechiul loc de munca, daca tu ai planificat in buget, pentru fondul de salarii, un maximum de 10 lei pentru postul respectiv. Dar ceea ce diferentiaza in mod capital angajarea de o simpla vanzare este conceptul de  "Total Rewards". Angajatorul iti poate oferi mult mai multe lucruri nemateriale pe langa salariu sau in locul unei parti din cel la care te-ai fi asteptat tu daca nu ar fi existat si celelalte beneficii, pe cand un cumparator nu iti poate oferi altceva, in afara de valoarea bunului/serviciului in bani sau in alte bunuri/servicii.
Mai sunt articole de genul "Cum sa iti faci CV-ul perfect" sau "Cum sa iti maresti sansele ca CV-ul tau sa fie selectat".  Simplu: fii activ! Trebuie sa ai ce sa pui intr-un CV. Daca ai un CV impecabil redactat, nu iti va folosi foarte mult daca nu contine si ceva care sa te scoata in evidenta. Este adevarat ca multi studenti nu au experienta. Dar sunt 1000 de lucruri pe care poti sa le faci si care sa iti ofere un avantaj competitiv in fata altor candidati pentru acelasi post. Aceste articole se justifica dintr-un anumit motiv. Un CV bine redactat te diferentiaza de ceilalti candidati care sunt oarecum pe picior de egalitate cu tine din celelalte puncte de vedere. Evident ca daca CV-ul tau arata jalnic la prima vedere si contine multe greseli, asta spune multe despre tine, despre interesul si ignoranta ta si orice studii si experienta ai avea tu in domeniu, nu vor mai conta. Desi in practica, in unele cazuri, situatia e altfel. Am vazut si CV-uri ale unor persoane cu functii importante prin institutii publice si universitati care aratau deplorabil.
In realitate multi recrutori sunt tineri,  persoane extrem de deschise care au terminat de curand facultatea, care, probabil, au si ele poate la fel de multe emotii si care nu au intentia sa te sperie, sa te manance sau sa te bata ci doar sa isi dea seama, discutand cu tine, daca esti potrivit pentru postul respectiv.


2. O alta idee preconceputa este ca "Managerii de resurse umane sunt niste prosti care nu au citit niciodata in viata lor codul muncii si noroc cu super-specialistii de la editura X sau casa de avocatura Y care le sar in ajutor (la niste preturi destul de piperate). Cum spuneam si mai sus, am toata admiratia si tot respectul pentru ei, datorita faptului ca o mare parte din informatiile pe care le prezinta sunt utile. Dar modul de abordare mi se pare extrem de enervant: "In atentia managerului de resurse umane. Aveti fise de post pentru absolut toate posturile din firma?",  "Stiati ca sunteti pasibil de o amenda cuprinsa intre .. si ...?", "Faceti evaluarea corect la dumneavoastra in companie? Poate ati scapat ceva din vedere!" sau "Ai 21 de salariati sau mai multi? Nu cumva ai uitat sa negociezi contractul colectiv de munca?" (Cumpara tigaia magica si noi iti rezolvam toate problemele). Nu stiu ce manageri de resurse umane au cunoscut domnii / doamnele de la aceasta editura, dar mie personal nu se pare de neconceput ca un manager de resurse umane sa nu stie niste chestiuni elementare, cum ar fi ca fisa postului e obligatorie. Ca vrei sa vinzi un CD cu niste modele de fise de post extraordinare, foarte bine. Poate ca sunt intr-adevar utile si excelent concepute si merita sa fie cumparate de un HR manager pentru ca o sa il ajute foarte mult in activitatea sa. Dar de aici, sa il iei peste picior in felul asta, mi se pare exagerat


3. O alta idee promovata de aceleasi entitati mentionate mai sus, despre care, personal cred ca este una preconceputa,  este ca "Inspectorii ITM sunt bau bau"
Din aceeasi categorie cu titlurile e-mailurilor adresate HR managerilor, mai sunt si urmatoarele: "Au inceput controalele ITM cu tinta precisa", " Cele mai vanate 10 greseli de catre inspectorii ITM. Scapati de stresul controlului!". Oameni buni, o sa ma acuzati ca vorbesc in necunostinta de cauza. Daca ma intrebati daca am avut parte de un conrol ITM pana acum, recunosc ca nu. Dar stiu un lucru: Oamenii aia isi fac treaba, pentru ca asta e datoria lor. Ce interes ar avea sa va ierte daca gasesc o neregula pentru care legea prevede o sanctiune. Modul asta de abordare si imaginea de  hiene care te vaneaza si abia asteapta sa te manance sau care vin in control cu un singur scop: sa iti dea amenda cu orice pret, mi se par gresite.


Mai sunt si alte idei preconcepute pe care le stiti si voi cum ar fi ca "HR-ul nu face nimic; Sunt bani aruncati pe fereastra; HR-ul sta la o discutii in interviuri, organizeaza cate o iesire din cand in cand si ne da adeverinte cand ne luam credit de la banca"

Sper ca la un moment dat, cat mai curand, oamenii sa isi dea seama ce face HR-ul cu adevarat.

In speranta ca nu mi-am creat foarte multe antipatii, ca sa inchei intr-o nota vesela, o sa va spun un banc pe care l-am auzit si eu.

Un HR manager il roaga pe Gigel:
- Maine vin niste investitori straini la noi in firma si te rog sa faci tu o prezentare despre cultura organizationala din firma noastra.
- Am inteles.
- Incearca sa o inchei intr-o nota vesela, ca sa vada investitorii cat de fericiti sunt angajatii nostri.
- Ok.
A doua zi, prezentarea se desfasoara excelent, investitorii isi fac o parere foarte buna despre companie, pana la final, cand Gigel scoate o hartie din buzunar si spune:
-Seful meu m-a rugat sa inchei prezentarea cu o gluma. Priviti fluturasul meu de salariu :)



Va urez sa aveti o relatie cu HR-ul cat mai constructiva!